Esti aici: Home // Bucuresti, Editorial // Un an de vieţi

Un an de vieţi

ce mai faci, straino

Un an. Schimb canalul, dau radioul mai ȋncet, să tacă! Mă tot anunţă, ştiu, anul trecut, pe vremea asta, totul era diferit. Un an. Anul trecut. Ce multe au trecut şi se petrec. Un an pe care nici mie nu-mi vine să ȋl sărbătoresc. Anul ȋn care am ȋnceput să mă regăsesc, apoi, către final, m-am pierdut de tot. A ȋnceput timid, mie mi se ȋmplinea un vis – oraşul gol, lumea pustie şi păsărelele şi natura. Natura ȋn voia ei. Mă plimb adesea cu maşina prin oraş şi mi-l imaginez pustiu de oameni, cu frunze crescând peste blocuri, natura mâncând metropola, recâştigându-şi spaţiul, drepturile, viaţa. Nu m-am speriat prea tare când am ȋnchis, am furat plimbări lungi pe lângă un Cişmigiu pustiu şi pustiit de florile furate noaptea, la găleată. Am stat la soare lângă Operă şi am văzut primăvara venind şi plecând, ca un vis. Un an pe care l-am crezut bun şi care, ȋn fapt, ȋşi ȋntinde braţele rele de caracatiţă temporală către 2021. Pare să-şi arate ventuzele veninoase şi eu tot fug. Spre un an trecut, el mă trage şi eu nu ştiu unde să merg, când drumul ar trebui să fie doar ȋn faţă. Unde e calea? Un an trecut, o viaţă despicată, un drum nou, dar bătătorit deja. Vizualizez nufărul ieşind din noroiul vieţii, dar ȋi văd şi rădăcinile ȋncâlcite, care ȋl ţin acolo, aproape de tulburimi. Un an care m-a durut până ȋn pântece, care mă doare şi acum şi pe care nu ȋl voi uita şi nici nu vreau să ȋl uit. O lecţie pe care trebuie să o ȋnvăţ. Pierdere. Văd cu ochii deschişi zbaterea, disperarea, apa şi focul. Pământul inundat şi apoi pârjolit, acum arid. Văd seminţele, dar le lipseşte ploaia care să le crească, soarele care să le mângâie.

Un an ca o pandemie, ca un război ȋntre suflete, ca o secetă ucigătoare. Un an căruia nu ȋi voi ura „la mulţi ani”. Un an mai greu. O viaţă ȋntr-un an. Vieţi.

O păpuşă incompletă, cu bucăţi ȋmprăştiate de matrioşcă

Tags: , ,

6 Responses to " Un an de vieţi "

  1. Roxi says:

    Vreau sa-ti fiu lipiciul care face papusica la loc! sau daca nu pot, macar sa-l cautam impreuna.
    si mai vreau sa zic asta : “Life can only be understood backwards; but it must be lived forwards.”
    ? Søren Kierkegaard

  2. Neanderthal says:

    Un an, cu bune si cu rele lasand in spate mai multa durere. Intr-o lupa a elementelor naturii fii curentul si directioneaza apa, fii oxigenul pentru foc, fii pamantul care le integreaza si reda echilibrul.Dupa ploaia necesara soarele va rasari de fiecare data!
    Matriosca renaste cu fiecare strat inlaturat.
    Be an alchemist!

    With love…be love!

  3. M says:

    In filmul Terminator, androidul din metal fluid care isi aduna bucatelele imprastiate si o lua de la capat cu misiune lui nebuna, perseverent si de neoprit ?

    • Olivia says:

      Doar ca sunt un simplu om 🙂

      • Neanderthal says:

        Da, simplu in compartatie cu androidul?:)) Sau simplu la modul general? Sau defineste simplu in asa fel incat sa faca diferenta! altfel asta este o minciuna, care intradevar si asta face parte din latura umana 🙂

Adauga comentariul tau

Copyright © 2009 papusa ruseasca. All rights reserved.
Based on Theme Junkie. Design napalm. Powered by WordPress.